IMC (Indicele de Masă Corporală)

Indicele de Masă Corporală (IMC) este un raport simplu între greutate și înălțime. Estimează grăsimea corporală pentru majoritatea adulților. Împărțiți greutatea în kilograme la înălțimea în metri la pătrat. Rezultatul vă plasează într-o categorie largă. Nu e un diagnostic. E un semnal.

De ce contează: IMC ajută la depistarea riscului la nivel populațional. Valorile mari se leagă de diabet de tip 2, hipertensiune și apnee de somn. Valorile foarte mici pot indica subnutriție sau boală. Pentru mulți, IMC arată trendul în timp. Dacă urcă constant, riscul de obicei crește.

Dar IMC are limite. Nu separă grăsimea de mușchi. Poate induce în eroare în sarcină, sport de performanță sau la vârste înaintate. Nu arată nici distribuția grăsimii. Grăsimea abdominală poartă risc suplimentar.

Discutați cu un clinician când:

  • IMC este sub 18,5 sau peste 30.
  • Se modifică rapid în câteva luni.
  • Aveți simptome precum oboseală, sforăit, durere în piept sau edeme.
  • Există istoric familial puternic de boli cardiace sau diabet.

În consult, medicul adaugă context: circumferința taliei, tensiunea, analize, tratamente. Apoi primiți un plan realist. Posibil pași mici. Sincer, așa începe schimbarea durabilă.

Indicele de Masă Corporală

Calculator IMC (Indicele de Masă Corporală)

kg
Interval recomandat: 30–250 kg
cm
Interval recomandat: 120–230 cm
Introduceți greutatea și înălțimea.

IMC este o estimare simplă a raportului dintre greutate și înălțime. Nu înlocuiește evaluarea clinică.

Subponderal < 18.5 Normal 18.5–24.9 Supraponderal 25–29.9 Obezitate I 30–34.9 Obezitate II 35–39.9 Obezitate III ≥ 40
Pentru sportivi, gravide sau persoane cu masă musculară/edeme atipice, IMC poate fi înșelător – discutați cu un clinician.

Nivelul glicemiei

Glicemia (glucoza) este „combustibilul” din sânge. Celulele îl folosesc pentru energie. Îl obțineți din alimente, iar ficatul îl eliberează între mese. Insulina mută glucoza din sânge în celule. Gândiți-vă la insulină ca la cheia care deschide ușa.

De ce contează: valori prea mari solicită vasele și nervii. În timp, cresc riscul de diabet de tip 2, boli de inimă, probleme renale și de vedere. Valori prea mici pot da tremurături, transpirații, confuzie sau leșin. Corpul preferă echilibrul – nu variații mari.

Un glucometru sau o analiză de laborator arată unde vă aflați. Glicemia a jeun și HbA1c urmăresc imaginea pe termen lung. Cifrele ajută, dar contextul e esențial: mesele, somnul, stresul, medicamentele și mișcarea împing valorile în sus sau în jos.

Discutați cu un clinician dacă:

  • Vă este des sete, urinați mult sau slăbiți fără motiv.
  • Aveți vedere încețoșată, amorțeli la picioare sau răni care se vindecă greu.
  • Ați avut valori mari de două ori sau există istoric familial de diabet.
  • Luați corticosteroizi sau antipsihotice și observați creșteri.
  • Aveți hipoglicemii frecvente sau nu mai simțiți simptomele.

Împreună cu medicul, veți primi un plan realist: alimentație, mișcare, somn și, dacă e cazul, tratament. Posibil pași mici. Sincer, așa funcționează cel mai bine.

glicemiei

Verificator Glicemie (rapid)

Prag orientativ adulți negravidă: pe nemâncate 70–99 mg/dL; la 2h postprandial <140 mg/dL. Rezultatul NU este diagnostic – interpretați cu un clinician.
Introduceți valoarea și alegeți contextul.

Conversie automată mg/dL ↔ mmol/L (1 mmol/L = 18 mg/dL).

Probleme erectile

Dificultățile de erecție sunt frecvente. Semnul e clar: nu puteți obține sau menține o erecție suficient de fermă pentru contact sexual. Dacă se întâmplă ocazional, e normal. Dacă devine un tipar, merită atenție.

Contează și alte indicii. Mai puține erecții matinale. Scăderea dorinței. O fermitate vizibil mai mică față de anul trecut. Anxietate care crește după eșecuri repetate. Ejacularea precoce e altă problemă, dar poate apărea împreună cu disfuncția erectilă.

Când să acționați: dacă dificultățile persistă peste trei luni sau apar în mai mult de jumătate dintre încercări. Acționați mai repede dacă schimbarea e bruscă după un medicament nou, sau dacă aveți durere toracică, lipsă de aer, durere ori traumatism penian. Acestea sunt semnale de alarmă.

Începeți cu medicul de familie. În România, e cea mai eficientă intrare. Apoi puteți fi direcționat la urolog. În funcție de rezultate, pot fi utili și endocrinologul, cardiologul sau psihologul. Gândiți-vă la asta ca la verificarea „instalației”, a „cablajului” și a „software-ului”.

De obicei, evaluarea include:

  • Tensiune arterială, glicemie și lipide
  • Teste pentru testosteron și tiroidă
  • Revizuirea tratamentelor și a factorilor de stil de viață
  • Screening pentru depresie, anxietate și apnee de somn

Telemedicina e potrivită pentru prima discuție. Pentru examen clinic sau semnale de alarmă e necesar consultul față în față. Pașii mici funcționează. Sincer, de cele mai multe ori.

Probleme erectile

Auto-evaluare rapidă a erecției (IIEF-3)

În ultimele 4 săptămâni, cât de des ați avut o erecție suficientă pentru penetrare?
În ultimele 4 săptămâni, cât de des ați putut menține erecția după penetrare?
În ultimele 4 săptămâni, cât de des actul sexual a fost satisfăcător pentru dvs.?
Scor: — / 15
Completați chestionarul.

Instrument orientativ (IIEF-3). Nu pune diagnostic. Dacă aveți îngrijorări persistente, adresați-vă medicului de familie sau unui urolog/androlog.